Minte si suflet by Ilias Papageorgiadis

Rezultatul minciunilor

”Alegerea lui Alexis Tsipras în pofida acțiunilor sale arată că grecii nu au votat pentru un prim ministru ci pentru un mire.” scria un analist grec acum câteva luni. De-a lungul anului 2015, Dl. Tsipras a promis grecilor ”sfârșitul austerității, 12 Miliarde de euro injectați în economie, creșterea salariilor și a pensiilor” și multe altele. Fără a avea un plan serios pregătit dar folosind cuvinte mari dar goale, a preluat o țară ce se pregătea să iasă din criză (predicția pentru 2015 era de creștere economică de 3% din PIB) și a izbit-o de zid. În vreme ce lui Pinocchio îi creștea nasul la fiecare minciună spusă, lui „Pinocchio” Grecul îi creștea popularitatea cu fiecare minciună spusă. A riscat însăși existența statului grec cu un referendum total inutil (pe care l-a și câștigat de fapt) pentru ca după aceea să-și schimbe cu 180 de grade strategia și să semneze o înțelegere pentru un pachet de măsuri de 14-15 miliarde de euro (în locul unui miliard pe care îl refuzase în ianuarie). În vreme ce în Ianuarie nu era necesar un nou împrumut ci doar o linie de credit preventivă similară cu cea accesată de România acum cinci ani, în luna August Dl. Tsipras a semnat pentru credite ce totalizează 59 de miliarde de euro! ”Sănătoase” în Ianuarie, băncile grecești s-au prăbușit și au trebuit să fie închise în Iunie prin semnătura Ministrului de Finanțe Varoufakis după care au trebuit să fie recapitalizate cu o sumă adițională de 25 de miliarde de euro. În ciuda unui an cu încasări record în turism (mai mult de 26 de milioane de turiști anul acesta), se preconizează o scădere a PIB-ului Greciei. Aflăm acum că unul din miniștrii din cabinetul său (Tsakalotos, cel care a semnat acordul până la urmă) l-au informat destul de devreme că promisiunile lui vor avea nevoie de miliarde de noi taxe pentru a putea fi puse în practică și a nu duce Grecia în prăpastie, răspunsul său fiind că ”nu putem spune aceste lucruri pentru că vom pierde voturi”. Acum echipa lui Tsipras acceptă că ”poate am exagerat puțin” și partenerul său de la Guvern (Kammenos) se întreabă dacă nu cumva ”ar trebui să investigăm rolul lui Varoufakis și dacă nu cumva acesta a servit interesul creditorilor în loc să servească interesul NOSTRU”… Prea puțin, prea târziu!

135