Minte si suflet by Ilias Papageorgiadis

Finalul vieții de student l-a găsit într-o relație cu cineva cu care împărțea nu numai apartamentul, ci și aceleași valori de viață. Într-o țară deja dezamăgită, cu o populație frustrată … valorile erau o raritate. Acesta era unul dintre motivele pentru care el era mândru de ea. Primul loc de muncă Chiar și astăzi, 70% dintre IMM-urile românești sunt total neproductive și ar trebui reformate. La începutul anilor '00, aceasta era situația în care se aflau, probabil, 95% dintre „firme”. Un proprietar care, de regulă, nu știa nimic despre domeniul de activitate în care activa, niște rude prin firmă, câțiva angajați care să-i spună „da, să trăiți” pentru că aveau nevoie de salariul infim pe care li-l dădea ca să supraviețuiască. Putea să țipe, să urle, să se comporte total cum nu se cuvine …. majoritatea angajaților se purtau ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat. Își ducea firma la ruină și nimeni nu îndrăznea să îi spună că „strategia” lui era greșită … Acesta a fost tipul de firmă în care M. și-a găsit primul său loc de muncă. 150 de dolari pe lună ca “junior”, sub aripa unui coleg experimentat, “senior”. I s-a promis o creștere de salariu după 3 luni de la angajare … Era vară, cald, dar nu-i păsa. Lucra fără aer condiționat, stătea până târziu și rezolva zeci de probleme, deblocând afacerea. În doar câteva săptămâni colegii l-au rugat: „nu mai lucra atât de mult, că ne faci probleme”. Nu i-a ascultat. Nu lucra pentru salariu, ci pentru rezultate. „Vreau să fiu mândru de ceea ce fac, banii sunt pe locul doi” le spunea el prietenilor. Aceștia erau în continuare blocați în mentalitatea comunistă că „e greșit să muncești mult pentru cineva, ca să-l îmbogățești”. A încercat să le explice că nu poți avea succes în viață fără efort și fără rezultate, dar nu voiau să-l audă. Colegul ”senior” a plecat în vacanță în august. Când s-a întors, a aflat că M. reușise să creeze „un software special, cu care putem controla firma, cheltuielile și veniturile” (a se citi fișier excel). „Asta nu e treaba noastră” a fost replica lui și a început să își acuze colegul mai tânăr în fața șefului. M. nu a încercat să se apere … nu îi venea să creadă că șeful era orb …

15